Piețe lyrics

[Verse 1: Vlad Dobrescu]
Sunt un individ din sistem cu un rol atât de mic
Că-s aproape inexistent și ușor de înlocuit
Bag de la 9 la 6 și deși muncesc mult
Șefu' e nemulțumit spune că nu e destul
Că pe lumea asta trebuie să tragi tare ca un cal
Iar eu sunt doar un șoarece alb alergând după cașcaval
Și adaptându-mi personalitatea după
Lucrurile pe care mi le c*mpăr
De exemplu am pistolul ăsta fabricat din metal cromat
L-am luat pentru siguranță dar nu îl port niciodată
Doar noaptea îl probez și țintesc către oglindă
Încărcătoru' îi scos, se aude numa click-click
Pe întunerc și pentru o clipă sunt atât de puternic
Vreau gramul de respect pe care îl merit
Și o să-l primesc înzecit
Mass-media îi fascinată de nebuni
Și probabil mi-ar dezbate motivele in emisiuni
Daca aș face-o... îmi fac curaj
Îmi trebuie doar o țintă clară
Care m-a provocat și automat mintea zboară
La cei pentru care muncesc
Ei vor să le dau tot dar eu să nu cresc
Nu vor să mă scot, doar să lucrez
Eu vreau să-i văd morți tu poate nu crezi
Până și tata îmi spune că nu îmi prinde bine singurătatea
Dar el nu știe cât de pustie poate să fie viața
Printre animalele astea de companie dimineața
Ziua Z, îmi intorc armele spre ei
Și încep să pulverizez gloanțele în aer ca pe spray
Trag foc după foc nu mai răspund la nici un stimul
Și descarc încărcătorul până mi se rupe filmul
Reiau firu', șeful meu mă imploră să nu-l mai chinui
Scuipând sânge peste o poză cu nevasta și copii lui
Dar nu îmi mai pasă de nimic, nu mai e stres
Nu mai sunt rate de plătit, rămâne doar să mă semnez
Cu creierii mei pe cubicle
Și-n capul meu cântă cea mai frumoasa muzică
Glonțul ține loc de concluzii că îl trag
Și dau sens la tot ce fac
Mă uit în jur cred că nu mai am nimic de c*mpărat
Am plecat
[Verse 2: Cedry2k]
Au un simț teribil
Și când n-ai c*m să eviți
Mai multe camere ca Ritz
Ești foarte accesibil
Au piața auto, și-ți dau pe combustibil
Tot confortul posibil
Cât timp ceri droguri zilnic
Au piața medicamentelor, experimentelor
Control chimic al senzațiilor și sentimentelor
De-aia s-au pus pe munca la negru care clar e
Preferabilă unei sclavii cu reguli clare
Că piața muncii se prăbușește că Apollo
Nu știu c*m se face că (?) e tot acolo
Pizza moca, pipițe, prizat coca și fițe
Ei satisfac cam tot felu' de dorințe
Și au piața armelor, dar o să le ascundă
Măcar până mai fac niște războaie să le vândă
Poți să zâmbești ironic
Dar naziștii și aliații au avut aceiași sponsori, și nu e comic!
Iar noi roboții
Tre' să le cerem voie
Că să ne întâlnim cu toții
Și să înghețăm sloi
În Piață Universității
Iar atunci când e război
Ca-n Piața Sfântu' Gheorghe
Pun bâte pe noi
Ei fac jocurile, constituția, au barourile
Drogurile, prostituția, cazinourile
Plus că au piața presei
Doar că libertatea ei suferă-n favoarea ghici a căror interese?
Probabil s-au plictisit producând milioane
Tot mutând de jetoane
Apăsând pe butoane
O mâna de oameni
Pentru a căror toane
Lumea a 3-a îndură de foame, coane...
Îndură-Te, Doamne!
Și pune capăt acestei apatii generale
Cu vicii ce duc la maladii congenitale
Vrem depășirea limitelor, ieșirea
Că toți căutăm de fapt nemurirea spiritelor... TREZIREA!